Cea mai “monstuoasa crima” a ultimilor 20 de ani, dupa spusele reprezentantilor politiei, ca gravitate: 2 morti in atac armat, amploare – 6 victime colaterale, circumstante – ziua in amiaza mare, cazul “criminalului de la Perla” a adus in atentia mass media si a simplilor cetateni, care simt ca isi pierd increderea in fortele de ordine, o intrebarea fireasca: cine i-a acordat “aviz favorabil pentru port-arma”, care este cuantumul responsabilitatii psihologului care l-a testat si mai ales, care ar fi fost alt curs al evenimentelor in caz ca nu ar fi existat un pistol incarcat.
Putina lume din afara structurilor de psihologie cunoaste faptul ca psihologii au atestate separate de libera practica in functie de specialitatea pe care o practica: spre exemplu, un psiholog care practica psihoterapie sau psihologia muncii, nu poate elibera aviz de port-arma, sau pentru conducatori auto.
Am rugat sa raspunda la cateva intrebari doi psihologi atestati pentru acordarea avizului de port – arma si avem in continuare parerile avizate ale
doamnei Colonel (r) Carmen Ionescu , cu multa experienta in Psihologia aplicata in domeniul Apararii si ale domnului psiholog Ionut Ghiugan , mai tanar dar la fel de ancorat in psihologia societatii actuale.
I: Care este structura unei sesiuni de evaluare psihologice efectuate in vederea obtinerii permisului de port-arma?
C.I.: Se folosesc toate metodele psihologice recomandate ca utilitate practica imediata:
-observatia;
-teste si chestionare;
-anamneza;
-analiza produselor activitatii;
-convorbirea si interviul.
Cu ajutorul metodelor care cuprind totodata si instrumentele de masurare specifice, se evalueaza:
-potentialul aptitudinal general: nivelul capacitatii de decizie;
-potentialul aptitudinal special: atentie concentrate si distributive, spirit de observatie si in anumite cazuri memoria vizuala si auditiva;
-structura de personalitate.
I.G.: Etapele evaluarii psihologice si metodele folosite in domeniul apararii nationale nu difera foarte mult, in raport cu cerintele si rigorile oricarei evaluari psihologice.
Evaluarea psihologica in acest context, isi propune sa determine compatibilitatiile, dintre capacitatile intelectuale, abilitatile psihice generale, structura de personalitate si cerintele specifice posesorului si utilizatorului de armament si muntie
I: Care sunt aspectele relevante ale personalitatii urmarite?
C.I.: In primul rand echilibrul si stabilitatea emotionala apoi gradul de anxietate, nervozitate, calmul, stapanirea de sine, tendintele depresive, toleranta la frustrare, nivelul de maturizare sociala, capacitatea de comunicare si relationare, sociabilitate si nu in ultimul rand depistarea existentei unor tulburari de comportament.
I.G.: Evaluarea personalitatii este foarte importanta si in acest sens, trebuie urmarite mai multe dimensiuni: resposabilitatea, capacitatea decizionala, nivelul de maturizare social, stabilitatea emotionala, calmul, stapanirea de sine, toleranta la frustrare, gradul de anxietate, tendintele depresive, sociabilitatea, capacitatea de comunicare si relationarea, antecedentele personale si tulburarile de comportament.
I: La ce perioade de timp se verifica din nou capacitatea de a continua detinerea armei?
C.I.: Pentru personalul angajat in sector privat, care prin natura atributiilor poarta armament si munitie: anual.
Pentru personalul angajat in structuri cu atributii in domeniul securitatii nationale: conform reglementarilor in vigoare.
Pentru persoanele particulare care detin permis de folosire a armei si munitiei: 5 ani.
I.G.:
- La angajare/la intocmirea dosarului de obtinere a permisului de arma
- Periodic:
a) anual: pentru personalul angajat în sectorul privat care, prin natura atribuţiilor, poartă armament şi muniţie.
b) pentru personalul angajat în structurile cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale: conform reglementărilor legale în vigoare.
c) pentru persoane particulare care detin permis de arma: la cinci ani.
I: Considerati ca exista o anumita responsabilitate a psihologului in actul criminal care a avut loc?
C.I.: Mentionez ca rezultatul examinarilor se refera doar la scopul si momentul evaluarii, in consecinta responsabilitatea psihologului evaluator este de 100% numai si numai atunci. Dupa aceea, pot intervene alti factori, de alta natura decat cea psihica, care sa determine si influenteze comportamentul persoanei in cauza, factori ce nu pot fi controlati si contracarati de catre psihologul care i-a emis avizul de aptitudine si sanatate mintala, la un moment dat. Foarte important de luat in calcul ca factori favorizanti a unor comportamente necontrolate sunt: nivelul stresului cumulat, lipsa alimentatiei normale si la timp, orele prelungite de activitate sau dimpotriva de inactivitate, insomniile, oscilatiile glicemiei, dezechilibrul sistemului endocrin s.a.
I.G.: In mod cert, responsabilitatea este a aceluia care a comis astfel de fapte.
Insa, din pacate, de cate ori are loc un astfel de eveniment nefericit, se cauta un vinovat, iar vinovatul care trebuie sa raspunda, este intodeauana psihologul… Exista aceasta mentalitate la noi, prin care psihologul este facut singurul responsabil pentru evenimentele intamplate.
Dar ce se intampla cu raspunderea celorlati factori? Familia, prietenii, factori de raspundere din institutia in care lucra, evaluarea medicala, etc.
In loc sa cautam vinovati, sa fim tributari acestei mentalitati gresite, ar trebui sa vedem ce avem de facut cu totii, societatea in general, pentru ca astfel de cazuri sa fie cat mai putine si sa invatam ceva din ele.
I: Daca nu ar fi avut arma, care alt scenariu ar fi fost posibil?
C.I.: Nu cred ca ar fi potrivit sa imaginam alte scenarii posibile, deoarece, dupa parerea mea, nu ar fi un lucru constructiv sa dam idei, mai ales daca ar fi bazate tot pe violenta.
I.G.: E greu de facut un scenariu si nu cred ca ne-ar ajuta cu ceva. Un om care a fost capabil de un astfel de comportament, s-a aflat intr-un grav dezechilibru emotional, iar capacitatea lui decizionala a fost serios afectata.
I: Credeti ca in anumite imprejurari deosebit de stresante ale vietii, cum ar fi: decesul unei fiinte dragi, divortul, adulterul, pierderea serviciului si altele, emotiile negative ar depasi nivelul sub care pot fi tinute sub control si orice act distructiv poate avea loc?
C.I.: Acestea pot depasi nivelul personal, cere este diferit de la individ la individ, sub care pot fi tinute sub control, dar nu neaparat trebuie sa fie insotite de acte distructive sau criminale. Recomandabil este ca orice persoana sa stie ca poate trece peste aceste momente intr-un mod pasnic, protejat fiind direct el personal precum si cei din jur indirect, de catre consilierile si terapiile psihologice.
I.G.: In mod sigur, noi toti suntem influentati intr-un fel sau altul de orice emotie negativa, daca ea depaseste un anumit prag.
Insa din fericirea comportamentul nostru, capacitatea de a raspunde si a gestiona aceste stari negative, difera de la individ la individ.
In cazul de fata, un anumit eveniment de viata, s-a suprapus pe o anumita structura de personalitate si a rezonat intr-un anumit mod, iar rezultatul a fost acest tip de comportament distructiv.
I: In spiritul celor de mai sus, ar fi util pentru a preveni evenimentele tragice, ca o persoana aflata intr-o situatie de stres crescut sa aiba parte de consiliere psihologica preventiva, simultan cu retragerea temporara a permisului de port arma?
C.I.: Da. Aceasta in cazul in care este depistat la timp de catre seful ierarhic sau specialisti- daca face parte dintr-o structura din sistemul securitatii nationale sau, in cazul in care se prezinta de buna-voie la psiholog sau este convins de catre familie si/sau prieteni sa accepte consilierea si terapia psihologica, dupa caz.
I.G.: Categoric da! Pe linga evaluarea periodica care este obligatorie, este foarte importanta consilierea psihologica a persoanelor care traverseaza astfel de situatii, pentru a oferi suport si solutii. In cazul in care, structura personalitaii este grav afectata se impune in mod necesar retragerea temporala a perimisului port arma.
I: Ce alte recomandari puteti face pentru evitarea pe viitor a altor tragedii datorate unor emotii negative extreme care pot intuneca ratiunea, precum: furia, gelozia, ura, scarba, frica…?
C.I.: Persoanele detinatoare de armament si munitie trebuie sa stapaneasca mult mai bine reglementarile legii 295/2004 privind regimul armelor si munitiilor si aici ma refer inspecial la persoanele particulare.
Evaluarea psihologica pentru prelungirea detinerii permisului de port-arm sa se efectueze la intervale de 6 luni si sa fie insotita de consiliere psihologica preventiva.
Evaluarea psihologica pentru prelungirea detinerii permisului de port-arm sa se efectueze in timp, de catre acelasi psiholog examinator, pentru ca acesta sa-l poata urmari longitudinal si sa tina legatura la nevoie.
I.G.: In primul rand, cred ca este util sa ne implicam mai mult in educatie populatiei, in a arata care sunt consecintele negative a acestor stari si cum ne pot ele influenta viata.
In al doilea rand, este foarte important ca persoanele care traverseaza astfel de probleme existentiale sa apeleze cu incredere la psiholog, sa ceara ajutorul specialistilor.
Multumim celor doi psihologi care au contribuit la realizarea acestui articol. Speram ca implicarea tuturor specialistilor in echilibrarea preventiva si monitorizarea emotionala a celor care au acces la arme sau au arme in dotare va impiedica pe viitor astfel de tragedii si atentate asupra vietii si integritatii personale.
Din cate stiu (de la pirotehnistii cu care am lucrat), reglementarea regimului armelor in Romania e destul de stricta. Am experimentat la prima mana ca de multe ori e enervant de stricta. Nu vad in asta o problema, e clar ca ce s-a intamplat la Perla a fost un caz exceptional. Ar fi stupid sa se arunce vina pe psihologi, care, cum s-a spus, dau avizul doar pentru momentul respectiv si e singurul lucru pe care-l pot face.
Ce se poate face acum e sa se investigheze daca se poate face ceva pentru prevenirea inmultirii unor astfel de cazuri. Inclusiv la nivel de monitorizare media, suntem oricum expusi prea mult la scenarii violente in care sunt implicate arme de foc.
Oricat de regretabil ar fi ce s-a intamplat, individul era politist si era testat, deci scenariul a fost prea imprevizibil. Stam mai bine aici decat alte cazuri celebre (asasinul lui Dimebag Darrell de la Pantera avea dosar psihiatric si a avut acces legal la o arma automata, Anders Brevik avea antecedente de instabilitate psihica evidente, si a avut si el acces la o arma automata si la o bomba artizanala)