Cui i-e frică de Alzheimer?

Fara Alzheimer

Timpul trece foarte repede atunci când nu eşti atent. Viaţa actuală este solicitantă şi pericolul de a fi absorbit de rutină este foarte mare.

Dacă ai, să spunem, 15 ani şi eşti elev de şcoală, poate nici nu ai auzit de această boală a creierului cu nume complicat: Alzheimer. Cu siguranţă însă, dacă eşti adult, ai auzit de ea şi poţi face chiar de azi primul pas în spiritul prevenţiei, pentru a o întârzia cât mai mult. Este o boală degenerativă a creierului, ce afectează neuronii şi capacitatea lor de a forma sinapse, acele conexiuni necesare pentru a transmite fluxurile de informaţii.

A aştepta instalarea primelor semne ale bolii ca să te ocupi de tratarea acesteia, scade eficienţa intervenţiei, pentru că între timp neuronii se deteriorează ireversibil. Unul dintre principiile medicinei este că este mai uşor să previi, decât să vindeci. Un stil de viaţă sănătos este ceea ce face diferenţa peste ani şi boala Alzheimer este un exemplu foarte potrivit.

La vârstele cele mai fragede, creierul posedă un maximum de plasticitate, care îi conferă posibilitatea de a forma multe conexiuni (sinapse), odată cu fiecare activitate nou învăţată.

Este dovedit faptul că educaţia joacă un rol hotărâtor important. O persoană educată are mari şanse de a se angrena pe parcursul vieţii în activităţi stimulatoare mental, cum ar fi cititul, jocurile (de sah, de societate) sau învăţarea continuă. De asemenea, educaţia oferă şansa unui venit mai mare si a unei ocupaţii mai solicitante mental, care sunt tot elemente care întreţin funcţia cognitivă.

Dr. Denise Park, directoare a centrului pentru longevitate funcţională al Universităţii Texas (Dallas) sugerează în cadrul seminariilor pentru longevitate pe care le susţine, că munca îmbunatăţeşte cogniţia atunci când sistemul cognitiv este pus la sarcini de execuţie timp îndelungat şi care au elemente de noutate pentru persoana respectivă. Aşa cum cineva care a suferit o traumă la nivelul creierului este nevoit să treacă prin noi procese de învăţare, dezvoltând astfel noi reţele neuronale, în mod similar, îndeplinirea de noi sarcini menţine sănătos un creier care îmbătrâneşte.

Dacă de exemplu nu ştiţi să coaseţi la masină, a învăţa acest lucru este o activitate stimulatoare. Dacă însă cunoaşteţi acest lucru, este preferabil să învăţaţi să cântaţi la un instrument, sau altă activitate solicitantă şi plăcută în acelaşi timp.

Pentru a menţine creierul în formă, trebuie să ne angajăm în activităţi ce presupun implicarea memoriei funcţionale a raţionamentului şi a altor funcţii cognitive superioare. Cortexul frontal este zona cea mai flexibilă şi adaptabilă a creierului, pe care este bine să o utilizăm în situaţii cât mai diverse, învăţând şi adoptând noi secvenţe de comportament complexe. Ne putem distra în timp ce explorăm domenii noi şi stimulăm formarea de noi reţele neuronale.

Interacţiunea socială este o solicitare complexă, particulară. Suntem puşi în situaţia de a ne reaminti numele cunoscuţilor, de a memora altele noi, de a povesti întâmplări, pe scurt, de a stimula funcţia cognitivă.

Persoanele active cognitiv au şanse de 2,6 ori mai mici de a dezvolta Alzheimer decât persoanele inactive cognitiv, conform unui studiu al Academiei americane de neurologie.

Un alt aspect important este menţinerea unei condiţii fizice bune prin sport si mişcare regulată, care conduc la sănătatea sistemului cardio-vascular şi implicit a creierului. Deasemenea mişcarea stimulează eliberarea unor hormoni cu rol în creşterea celulelor nervoase şi a conexiunilor dintre ele, lucru care duce la îmbunătăţirea funcţiei memoriei.

Menţinerea unei greutăţi în limite normale, o dietă bogată în peşte (Omega 3) şi nuci (Vitamina E) contribuie la prevenirea acestei boli de temut.

În concluzie pentru a întârzia cât mai mult îmbătrânirea creierului începeţi chiar de la vârste tinere să adoptaţi un stil de viaţă în care să se regăsească şi aceste câteva idei de exerciţii pentru creier (fitness mental)

  • învăţaţi ceva nou: o limbă străină, să cântaţi la un instrument muzical,
  • găsiţi-vă un nou hobby, faceţi cunoştinţă cu oameni noi cu care să conversaţi
  • învăţaţi poezii pe dinafară
  • învăţaţi cuvinte noi în fiecare zi
  • parcurgeţi trasee diferite către locurile pe care le frecventaţi des
  • folosiţi şi mâna nedominantă
  • fiţi activi fizic.

Psiholog Psihoterapeut

Luminita Codrescu

Programari: 0745 104 373

lumi.codrescu@yahoo.com

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...
You can leave a response, or trackback from your own site.

Lăsați un comentariu