Christophe Andre, psiholog și psihoterapeut, ne invită să învățăm ceva pe care școala nu numai că nu ne învață și nu o cultivă, ci uneori, paradoxal, o înfrânează și îi opune plat și limitativ, rușinea. Acel ceva, instrument valoros pentru a ne descurca în viață este stima de sine.

Am participat la seminarul de carte organizat de 121.ro, la invitația gazdelor Daniela Fugaru Kammrath, Iohanna Purdea și invitata lor Mirela Horumba, psiholog și psihoterapeut și timp de mai bine de o oră am disecat împreună ce este stima de sine și cum poate acest construct psihologic să ne influențeze atât de dramatic viețile. Cum recunoaștem o stimă de sine sănătoasă sau bolnavă, cum trăim echililbrați și fericiți acordându-ne șansa aceasta, fără a atinge disperarea și nefericirea cuiva al cărui cel mai aprig critic este în interiorul său.

Din articolul Iohannei, am spicuit câteva elemente care poate vă vor atrage atenția și vor reuși să vă incite curiozitatea de a răsfoi paginile cărții:

“Cele 6 dimensiuni ale unei bune stime de sine

1. Nivelul stimei de sine – poate fi scăzut (tendințe de devalorizare, de depreciere) sau înalt (te apreciezi, ești sigur pe tine, vorbești pozitiv despre tine)

2. Stabilitatea – un foarte bun indiciu al calității stimei de sine se referă la reactivitatea sa față de evenimentele vieții.

3. Armonia – știi cine ești și traiesti în conformitate cu cine ești. Armonia se identifică după mulțimea intereselor persoanei, în sensul că nu există sau există o mică diferență între persoana particulară (în familie sau cu cei apropiați) și personajul public (de îndată ce este privit de ceilalți).

4. Autonomia – știi care sunt valorile tale și nu depinzi de ceilalți și de stările sau reacțiile lor. Ai capacitatea de a suporta respingerea sau eșecul.

5. Costul – pentru a ramane la același nivel, stima de sine necesită stategii de menținere, de dezvoltare, de protecție.

6. Locul central și importanța problemelor legate de stima de sine în viața persoanei – în ce masură acordăm importanță imaginii noastre, opiniei pe care o au ceilalți despre noi, amorului nostru propriu (sa reacționezi la critici fără să te simți ofensat, sau, uneori, să preferi să nu le raspunzi…)?

Datorită stimei de sine putem să nu ne lăsăm învinși de lipsurile noastre și să nu ne limitam la ele. Construind in interiorul nostru, ne putem raporta corect la viata exterioara, putem gasi soluții și putem face față diferitelor situații.

Buna stimă de sine nu este un ideal imposibil de atins, spune Christophe Andre.

Hrana pentru stima de sine: recunoașterea socială, sentimentul de eficiență personală.

Ce ne saboteaza stima de sine: ne judecăm, ne comparăm cu ceilalți, ne focalizam pe privirea si judecata celorlalți.

Simptomele suferinței stimei de sine:

– Obsesia de sine

– Sentimentul de singuratate

– Sentimentul de impostură

– Comportamente inadecvate față de interesele noastre

– Tendinta de autoagravare când îți merge rău

– Dificultatea de a cere ajutor

– Dependența excesivă de normele și codurile grupurilor sociale

– A te preface ca esti puternic

– Tendința negativismului

– Probleme cu repunerea în discuție

– Caracter excesiv al emoțiilor negative

Stima de sine începe prin acceptarea de sine, spune Christophe Andre.”

Concluzionând în acord cu Christophe Andre, vă propun un exercițiu de recuperare și dezvoltare a stimei de sine: În fiecare dimineață, la sculare, întâmpinați ziua și pe voi înșivă cu un zâmbet și un cuvânt de mulțumire autoadresat: “Mulțumesc că exist și că am și azi alături de mine pe cel mai bun prieten: eu însumi!”

Christophe Andre, Imperfecti, liberi si fericiti. Practici ale stimei de sine