Stresul este unul din cele mai ingrijoratoare boli profesionale ale secolului 21.
Relatia care exista intre nivelul de stres si performanta individului se subscrie unui grafic tip clopot. Un nivel optim de stres, variand de la un individ la altul, corespunde unui maxim de performanta. Spre exemplu, personalitatile de tip A au nevoie de un nivel de stres mai ridicat pentru a fi eficienti, spre deosebire de personalitatile de tip B, care functioneaza mai bine cu un nivel de stres scazut.
Din pacate adeseori, nivelul de stres creste pana la momentul in care performanta in munca scade dramatic si corelativ apar deteriorari ale sanatatii.
Printre cele mai periculoase efecte ale unui stres crescut si prelungit sunt:
- tulburari psihologice:
– anxietatea (generalizata, atacul de panica, stresul posttraumatic)
– depresia (tristete, tulburari de somn, de apetit, pierderea interesului, viata cu incetinitorul)
– epuizare (burn-out)
– suicidul
- boli somatice
– boli cardiovasculare (hipertensiune arteriala, infarct, etc)
– tulburari musculo-scheletice
– boli digestive (tulburari de tranzit, ulcere, etc.)
– boli dermatologice (eczeme, alopecie, etc.)
– boli endocrine
– cancer
Hormonii de stres (cortizol) eliberati in organism pot fi determinati printr-o simpla analiza de sange. Valorile cuprinse intre 20-100 micrograme / dl sunt considerate mari, cele intre 15 – 20 micrograme/dl, medii, iar cele sub 15 micrograme/dl sunt valori mici.
Pentru a impiedica stresul sa devina un factor declansator sau agravant al unor afectiuni cu costuri enorme atat in plan individual cat si la nivel macroeconomic, atat individul cat si organizatiile trebuie sa se implice activ.
Individul poate lua dezvolta strategii de a face fata stresului (coping) prin:
– adoptarea si utilizarea unor tehnici de relaxare (antrenament autogen Schultz, relaxarea progresiva Jacobson, mini relaxari multiple de-a lungul zilei, tehnici de respiratie)
– modificarea gandurilor negative, stresante cu unele pozitive, rationale, mai putin stresante, pentru ca adesea, nu realitatea este cea care produce stres, ci felul cum o percepem noi, iar acest lucru poate fi modificat prin vointa proprie.
– constientizarea discursului interior si corectarea erorilor logice
– afirmarea asertiva in fata celorlalti si diminuarea comportamentelor pasive sau agresive.
– exprimarea emotiilor
– igiena vietii si adoptarea unor comportamente sanatoase (hrana variata si echilibrata, somn suficient, activitati placute, familie, socializare, etc)
Organizatiile pot introduce in componenta managementului resurselor umane si a sanatatii in munca principii de mentinere sub control a acestui agresor de temut, cum ar fi:
– auditul stresului (o evaluare si masurare a nivelului de stres al angajatilor)
– organizarea muncii (cunoasterea propriei munci a fiecarui angajat, transferul controlului si deciziilor inclusiv pana la nivelurile ierarhice de baza, redefinirea sarcinilor)
– managementul indivizilor (intaririle pozitive, criticile eficiente)
– gestiunea schimbarii
– ajutarea indivizilor
Pentru a va determina corelatia personala intre stres si performanta, aveti la indemana un instrument simplu:
Testul corelatiei stres/eficienta.
Acordati punctajul astfel:
Total adevarat: 3
Mai degraba adevarat: 2
Mai degraba fals: 1
Total fals: 0
1. Am tendinta de a face lucrurile in ultimul moment si intr-o anumita urgenta.
2. Nu sunt niciodata la fel de bun in a-mi expune ideile ca atunci cand sunt contrazis.
3. Prefer situatiile in care exista o miza importanta sau chiar un risc, situatiilor mai putin incerte.
4. Am nevoia sa “ma misc” (de ex. Sa ma plimb prin incapere daca sunt singur sau sa gesticulez daca ma adresez unor interlocutori) pentru a-mi veni mai bine ideile.
5. Am recurs la substante “dopante” (cafea, tutun, etc.) pentru a ma concentra mai bine si a fi mai productiv atunci cand am avut ceva mai greu de facut.
6. Capacitatile mele intelectuale cele mai bune sunt la sfarsitul zilei, mai curand decat dimineata.
Rezultate:
Total <6, functionati cu maxima eficienta la un nivel de stres mai degraba scazut.
Intre 6 – 12, aveti nevoie de un anumit nivel de stres pentru a fi performant.
Total>12, pentru a fi eficient, va hraniti cu stres, ceea ce implica anumite riscuri.
Realitatea produce tot ce ni se intampla. Numai ca noi producem realitatea.
Auditul stressului e o treaba care suna foarte bine. Se face pe undeva? Exista vreun studiu, vreo carte, vreo scriere despre asta?
Auditul stresului este ceva de dorit sa se faca in companii – prin administrarea chestionarelor si masurarea stresului pe care il percep indivizii.
(Occupational Stress Inventory si Ocupational Stress Indicator). Apoi ar fi de dorit sa se implementeze masuri antistres si revenire periodica pentru evaluarea rezultatelor obtinute in urma efectuarii procedurilor respective. ITM-ul ar trebui sa se ocupe cu asta, prin legislatia de sanatate si securitate in munca.