„Iubirea durează trei ani”….”Cum iubeşte cealaltă jumătate”…”Te iubesc”…Scenele contemporane aduc în lumina reflectoarelor inextricabila tematică a iubirii. Care încet, încet, se transformă şi ea, ca şi Jana, în altceva, mult mai înalt şi mult mai curând. Prea curând.
Termenul dating, însemnând „întâlnire romantică”, are de multă vreme şi variante de socializare electronică.
Pe lângă computere, acum şi dispozitivele mobile smart, cu aplicaţiile de dating (hook-up, meet-up) actuale, printre care şi faimosul Tinder, favorizează întâlnirile pe bandă rulantă. Totul este conceput pe baza unor profile de care atotputernicul Facebook nu este străin. Asta şi pentru că Facebook a devenit un fel de cheie de accesat toate celelalte site-uri cu parole uitate. Pentru că este păcat, nu-i aşa, să nu se utilizeze imensa bază de date de profile, cu interese, trăsături şi locaţii.
Majoritatea aplicaţiilor mobile folosesc toate aceste informaţii pentru a crea conexiuni bazate pe proximitate, ca prim criteriu. Fiecare utilizator poate scana o impresionantă bază de personaje, selectând din spectrul deja filtrat de către aplicaţie şi fiind selectat la rândul său.
It’s a match! Strigătul de victorie al aplicaţiei apare atunci când două persoane aleatoare se plac reciproc, la nivelul atât de superficial al aparenţei fizice care poate încape într-o arie de câteva sute de pixeli. De aici, fiecare se descurcă cum poate. Adică, destinul şi-a făcut sarcina, i-a pus în contact. Ramâne ca cei doi să coboare – sau să urce, depinde de fiecare, de la nivelul de profil la nivelul de persoană reală.
Superoferta, gratuitatea, superficialitatea, accesibilitatea sunt cele care, deşi par că uşurează procesul, de fapt îl aduc la o stare de imposibilitate.
Relaţiile profunde şi de calitate pe care un utilizator crede că şi le poate dori, sfârşesc de multe ori în obsedantul “ia să încerc şi altceva!”. Abundenţa poate deveni principala piedică în calea aprofundării unei relaţii. Devine din ce în ce mai dificil să te implici într-o relaţie serioasă, pentru că acestui tip de relaţie îi sunt necesare atenţie şi timp, lucuri pe care nimeni nu le mai are astăzi.
Paradoxal, astfel, femeile şi bărbaţii adoptă poziţii diferite faţă de semnificaţia celei mai banale declaraţie de intenţie de a intra într-o relaţie: te iubesc.
Femeile au tendinţa de a plusa şi a se arunca mai repede în relaţii, pe de o parte datorită concurenţei mai mari şi a libertăţilor de exprimare şi sexuale actuale. Ele spun mai repede „te iubesc” şi prin acest mesaj ele semnifică: Mă abandonez, sunt pregătită să am relaţii sexuale, îţi încredinţez securitatea mea, sunt gata să renunţ parţial la independenţa sau stilul meu de viaţă pentru a intra în relaţie cu tine.
Bărbaţii, pe de altă parte, deşi le pot considera pe potenţialele lor partenere atractive, sau iubibile, ei pot să nu fie pregătiţi psihic pentru mesajul “te iubesc”. Pentru bărbaţi, „te iubesc” semnifică ceva pe alocuri diferit, respectiv: Sunt pregătit să renunţ la a căuta altă parteneră, sunt gata să îmi asum responsabilitatea securităţii tale, sunt suficient de matur să îmi mobilizez resursele pentru a construi o familie, sunt gata să îţi port de grijă.
Dar, aşa cum am menţionat mai sus, dacă există atâtea alternative atractive la un glide distanţă, de ce ar trebui să ne oprim şi să ne încărcăm de responsabilitate pe termen lung? Mai bine golim de conţinut aceste două cuvinte şi le folosim doar ca pe o parolă fără semnificaţie, pentru a accesa un portal care ne promite o fericire fulgurantă, aici şi acum.
Psiholog psihoterapeut de cuplu
Luminiţa Codrescu
Programari: 0745 104 373
lumi.codrescu@yahoo.com
