Creierul uman este o mașinărie complexă, care se hrănește cu oxigen, glucoză și gînduri pozitive. Deține doar 2% din greutatea corpului dar consuma 25% din tot oxigenul respirat. Pentru a beneficia de o memorie excelentă care să reziste trecerii timpului specialiștii recomandă exercițiile fizice regulate, de la aerobic până la simplul mers pe jos 30 minute în aer liber. Circulația sanguină sporită datorată exercițiului fizic contribuie la irigarea, oxigenarea și hrănirea adecvată a creierului.

Studiile efectuate în cadrul Laboratorului de Cercetări Neuropsihologice al Centrului medical pentru Veterani din Salt Lake City au dovedit că performanțele mentale ale vârstnicilor care se aflau în bună formă fizică și aerobică erau similare unor subiecți cu câteva decenii mai tineri.
Deci, activitatea cerebrală poate fi imbunătățită prin mișcare și aer curat.

Contribuția alimentației la stimularea memoriei este deasemenea foarte importantă. Câteva substanțe nutritive și alimente “minune” au un rol dovedit, astfel:

Usturoiul – îmbunătățește memoria spațială și combate efectele îmbătrânirii asupra memoriei;
Zahărul/gucoza – îmbunătățește memoria de scurtă durată;
Carbohidrații din pastele făinoase – stimulează producerea de serotonină, benefică învățării;
Grăsimile nesaturate din uleiul de măsline și untura de pește – îmbunătățesc capacitatea generală de învățare;
Citicolina din gălbenuș și din organele animale stimulează memoria verbală;
Fosfatidilserina din suplimente stimulează activitatea cerebrală, în special memoria numerelor, chipurilor, contextelor obiectelor pierdute;
Borul din mere, pere, fasole, mazăre – îmbunătățește acuitatea învățării;
Magneziul din grâul integral și nuci – îmbunătățește acuitatea și memoria generală;
Zincul din fructele de mare, fasole, mazăre și carnea de curcan, ajută memoria de scurtă durată, memoria vizuală și verbală.

Vitaminele cu un rol important în menținerea unei bune funcționări a fațetelor gândirii sunt:

Vitamina B1, din cereale integrale, fulgi de ovăz, germeni de grâu, stridii și ficat – atenție, timp de reacție;
Vitamina B6, din germeni de grâu, semințe de floarea soarelui, drojdie, ton și ficat – memoria de lucru;
Vitamina B12, din scoici, stridii, rinichi și ficat – concentrare, vigilență, învățare;
Vitamina C, din portocale, căpșune, ardei roșii și legume cu frunze verzi – memoria generală.

Prin contrast, o listă de “otrăvuri” pentru creier, de care este bine să ne ferim:

Grăsimile saturate – reduc alimentarea creierului cu sânge oxigenat;
Stresul – creează o cascadă de chimicale care ucid celulele cerebrale;
Alcoolul – descompune substanțele chimice din creier, care sunt vitale pentru comunicarea dintre neuroni;
Apa de la robinet – conține cantități crescute de clor, fluor, aluminiu, plumb și bacterii;
Cafeina – în cantități mici este un bun stimul cerebral, dar cantitățile crescute supraexcită creierul și lucrează în detrimentul memoriei;
Frământările – activarea puternică a centrilor emoționali din creier împiedică funcționarea normală a zonelor responsabile de concentrare și învățare;
Medicamentele – o mare parte dintre acestea au efecte directe asupra creierului, spre exemplu sedativele incetinesc memoria și învățarea, iar antidepresivele, antihipertensivele, antibioticele, analgezicele și antiinflamatoarele pot produce pierderi ale memoriei.

Prin urmare, alegând un stil de viață cu conștiința obiectivului de a ne păstra tinerețea și agerimea trupului și mai ales minții, iar el cuprinde o alimentație variată și echilibrată, mișcarea care este proprie și definitorie vieții, și o gândire antrenată, pozitivă și constructivă, cu siguranță acest obiectiv va fi atins.

Adaptare după Robert Goldman, Ronald Klatz, Lisa Berger, Exerciții pentru creier, Ed. Curtea Veche, 2007